Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege de aprobare a OUG 117/2017 privind restituirea donaţiilor pentru achiziţionarea operei de artă „Cuminţenia Pământului”, sculptura lui Constantin Brâncuşi.
„Sumele de bani colectate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unul bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017, se restituie donatorilor integral din contul de disponibilităţi deschis la Trezoreria Statului şi/sau din conturile deschise la instituţiile de credit, până la data de 31 decembrie 2018, în condiţiile, termenele şi conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului”, prevede textul OUG.
Costurile aferente restituirii sumelor, indiferent de mijlocul prin care acestea au fost colectate, vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, scrie
Mediafax.
În 2016, s-au strâns peste un milion de euro de la peste 100.000 de donatori pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi. În cadrul campaniei de susţinere a subscripţiei naţionale, lansată oficial în luna mai 2016 de către Guvernul Cioloş şi Ministerul Culturii, ar fi urmat să fie strânsă suma de şase milioane de euro.
Preţul pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”, negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă, până la sfârşitul acestui an, potrivit unei hotărâri de Guvern aprobate pe 23 mai.
Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.